„Europa muzicală în România – România muzicală în Europa"

Invitată: Conferenţiar universitar dr. Veronica Gaspar
Universitatea Națională de Muzică București

Începutul

Totul a început de la o conferință internațională (a câta? a 41-a?) la care am fost selecționată pentru o prezentare. De data asta nu am mai vrut să particip singură și m-am hotărât să merg împreună cu un grup de colegi. Mult-trâmbițata prezență românească este aproape invizibilă în cercurile științifice și culturale care contează, chiar dacă, uneori, mai există participanți individuali invitați, apreciați…

Iar pe de altă parte, ce procent de specialiști români chiar sunt la curent cu ceea ce se întâmplă în lume? Cu siguranță, absolvenții institutelor de artă nu sunt. Muzicienii români sunt dublu izolați: ca muzicieni „clasici” într-o societate cu alte gusturi (nu doar în România, dar mai ales în România) și ca profesioniști „condamnați” la un sistem de învățământ împietrit și rupt de societate (aici se cuvine a discuta mai în amănunt). Cercul vicios al sistemului sovietic de școală muzicală (colapsat în anii ’80 și revigorat după Revoluție) este pe cale a se destrăma, iar specialiștii (unii de o competență profesională și har indiscutabil de cel mai înalt nivel, alții prematur blazați și resemnați într-o autosuficiență distructivă) sunt pe cale a rămâne (și) concret în afara vieții sociale.

Nevoia de „radicali liberi”

Atare cerc vicios implică trecerea elevilor printr-o școală de muzică ce îi direcționează automat înspre universitatea de muzică ce creează profesori care, la rândul lor etc. Atare cerc, ce prinde marea majoritate a pianiștilor va sfârși prin a se destrăma, mai ales în condițiile în care produsul acestei „uzine” de muzicieni nu este nici popular și nici la nivelul profesional de acum 2-3 decenii. Or expertiza muzicianului profesionist „de afară” a început a se deschide înspre alte discipline. La noi atare deziderate sunt deocamdată mai mult pe hârtiile oficiale. Cred că este imperios necesar – și nici foarte devreme – să înceapă un proces de desprindere a muzicienilor din insectarele administrative. Cu alte cuvinte să poată colabora cu alți colegi decât cei din cancelaria sau specialitatea lor. Și înainte de asta, să vrea acest lucru și să știe și cum să-l facă. Are nevoie societatea românească de expertiza muzicienilor? Da, cu condiția ca măcar muzicienii să știe acest lucru. Apoi presa și autoritățile, respectiv acea parte dintre aceștia care au orizontul cultural peste Lady Gaga și ouăle încondeiate și care ezită a se implica în promovarea actului artistic și actorilor implicați, deși pot realiza că ar servi măcar dezideratului de promovare a unei imagini mai bune a României. S-ar putea spune multe despre sutele de muzicieni români emigrați, unii cu cariere importante. Dar, ei acționează individual, ca parte a culturii muzicale germane, franceze etc. Care este oferta muzicală a autorităților române în străinătate? Tarafuri țigănești sau formații modeste în comparație cu show-biz-ul occidental, în timp ce muzicienii clasici chiar oferă performanță. Dar o fac din străinătate și individual.

În solicitarea mea către autoritățile române am scris:

Conjunctura actuală (națională și internațională) presupune redefinirea instituțiilor de artă si reconversie profesionala pentru cei mai mulți profesori de muzică. Se poate constata o progresivă deteriorare profesională a învățământului artistic românesc datorat imobilității și lipsei de informație, de colaborare și de fonduri. Tipul de educație tradițională nu este suficient implicat în viața comunităților iar educația artistică are puține tangențe reale cu diversitatea culturală, formele de educație informală sau nevoile educației speciale.

Proiectul sloven

Am extins simpla participare la o conferință cu un proiect centrat pe două direcții: înspre România (oferind unor colegi din diverse orașe posibilitatea de a-si amplifica și diversifica relații și cunoștințe) și înspre Europa (oferindu-ne șansa de a fi cunoscuți, sau recunoscuți ca parte a Europei muzicale).
Prima parte a proiectului, în Slovenia a avut 3 puncte: participarea la conferință, legături cu personalități și instituții din Slovenia și alte țări și promovarea muzicii românești printr-un pliant + o mini-expoziție. A doua parte are în vedere răspândirea informației, colaborările (unele deja începute).

Slovenia – o țară mică, rezistând îndârjit imperiului Austro-Ungar prin limba slavă și obiceiurile proprii, apoi, după înființarea Iugoslaviei, rezistând balcanizării prin orgoliul de țară de cultură europeană. Există un cult al tradiției, punerea în valoare a caselor și monumentelor vechi. Nici socialismul nici explozia post-comunistă de băcani puși pe profit rapid nu au stricat străzile orașului Ljubljana cu betoane sau sticlă verde.

Conferinţa Internaţională EPTA

Conferințele Asociației Profesorilor de pian din Europa sunt dintre cele mai importante evenimente ale muzicienilor profesionişti. Ele favorizează schimburi de experiență între profesori de pian de toate nivelurile prin conferințe, recitaluri, work-shopuri, mese rotunde etc. Dar ceea ce ne lipsește este extinderea, inter-disciplinaritatea. Muzicianul occidental colaborează cu medici, sociologi, cognitiviști… De asemenea muzicianul occidental circulă, frecventează conferințe internaționale, colaborează…




Conferința EPTA din Slovenia (27-30.10.2010), dincolo de tema generală consacrată lui Fréderic Chopin, a adus împreună artiști, profesori universitari, directori de instituţii culturale, psihologi, medici etc. din 40 de țări europene, dar şi din SUA, Australia, Brazilia, Noua Zeelandă, Canada. Nu întâmplător în țara cu 12% din PIB pentru programe culturale, ediţia actuală a beneficiat de toată atenția oficialilor. Conferința s-a desfăşurat sub înaltul patronaj al Preşedintelui Republicii Slovenia, Excelenţa-sa Dr. Danilo Türk, al Ministrului Educaţiei, Dr. Igor Lukšič şi al Primarului oraşului Ljubljana, Zoran Janković.

Echipa

Am ales o echipă restrânsă, care să îndeplinească anumite deziderate. Un IQ ridicat, cariere, experiență în acțiuni, inițiative și proiecte culturale. De asemenea calități de comunicare precum și stăpânirea limbilor străine. Prima alegere, colaborator pentru exemplificările muzicale a fost o tânără profesoară foarte talentată de la Liceul de Muzică „George Enescu” din București, Maria Pricope-Indricău. M-am orientat apoi spre țară și după mai multe căutări le-am ales pe șefele de disciplină de la Liceul de Artă, Sibiu și Colegiul Național de Arte „Regina Maria” din Constanța, Orth Enikö și Taina Scarlat. Pe lângă o activitate deosebită, aceste colege mai aveau avantajul unui important prestigiu local și, nu în cele din urmă, felurite acțiuni de educație formală și informală: inițiative, proiecte, manuale, CD-uri. A participat de asemenea un tânăr muzician ieșit din comun de la Colegiul Național „Octav Băncilă” din Iași, pianist, autor de studii, participant la proiecte internaționale și probabil cel mai tânăr doctor în muzică, Andrei Enoiu. Am cooptat-o ulterior pe colega mea, dr. Luize Avram și în calitatea sa de coordonator al Departamentului de Educație Permanentă a Universității Naționale de Muzică București dar și datorită preocupărilor sale pentru muzico-terapie pentru a participa la simpozionul ISSTIP (asociație internațională destinată bolilor profesionale ale muzicienilor). Organizatorii i-au oferit – fapt neobișnuit – prilejul de a susține public o prelegere deși acestea sunt de regulă rodul unui concurs de aplicații cu luni în urmă. Mai mult, cutuma EPTA este de a oferi fiecărei țări un singur participant activ. Asta dovedește că ideile, precum și calitatea expunerii în limba engleză a Luizei au fost convingătoare! Astfel România a avut nu unul, ci trei reprezentanți. Cu sala plină.

Conferenţiar universitar dr. Veronica Gaspar
Universitatea Națională de Muzică București

Absolventă a secţiei de Pian Principal a UNMB, (clasele Prof. dr. Sandu Sandrin şi Constantin Ionescu-Vovu) şi doctor în muzicologie (1997) sub îndrumarea Dr. Gheorghe Firca cu teza: Dimensiuni interdisciplinare ale receptării muzicale. Absolventă ca şef de promoţie a cursurilor masterale (Management Cultural) ale Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (2002). Burse europene: DAAD (2001) şi SEMPRE (2006). Activitate didactică la toate nivelurile (preşcolar, liceal, universitar, non-formal etc.) cu rezultate remarcabile şi elevi (studenţi) premiaţi la nivel naţional şi internaţional. Din 1990 este cadrul universitar la UNMB (din 1993 la secţia Pian Principal). Recitaluri, concerte-lecţii şi conferinţe în peste 40 congrese, sesiuni de comunicări şi simpozioane naţionale şi internaţionale (România, Anglia, Austria, Australia, Belgia, Cehia, Germania, Japonia, Italia, Noua Zeelandă, Norvegia, Olanda, Serbia, Spania, Ungaria). Iniţiator şi coordonator de proiecte culturale naţionale şi internaţionale, colaborare în Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Bucureşti la Parteneriatul de învăţare Grundtwig 2 (2007) şi activitate de free-lancer la Centrul de Studii şi Cercetări în Domeniul Culturii (CCSDC) în Programul Grundtwig 1 (2005). Delegat al Ministerului Culturii şi Cultelor la Adunarea Generală a European League of the Institutes of Arts, Amsterdam, (2004) şi la deschiderea secţiei „România” la Centrul Internaţional Nagoya, Japonia, (2003). Numeroase colaborări cu instituţii guvernamentale, universităţi, centre culturale şi personalităţi ale vieţii publice şi artistice din peste 15 ţări şi membră a 7 asociaţii culturale naţionale şi internaţionale. Activitate publicistică în articole din reviste din ţară şi străinătate, în newsletter-urile conferinţelor internaţionale, broşuri, leaflet-uri etc. 2 cărţi publicate cu subvenţii de la MCC şi MEC: Repere semantice şi spaţiale în receptarea muzicală (2000), Încântare/Descântare. Eseu despre percepţia sacrului şi muzicii în imaginarul social, (2004). Limbi străine: engleză, franceză, germană, japoneză.

Lector universitar dr. Luiza AvramUniversitatea Națională de Muzică București

Predă disciplina Acompaniament din cadrul Catedrei de Pian a UNMB din 1994 după o experiență de 12 ani de profesor, acompaniator și pianist. A absolvit la clasa de pian a Prof. dr. Constantin Ionescu-Vovu, cu specializare ulterioară la Weimar (Prof. Amadeus Webersinke). În 2004 a obținut diploma de doctor în Muzică a UNMB cu tema ”Tragic şi comic – ipostaze ale catharsisului muzical”. Activitatea sa solistică s-a desfășurat pe cele mai importante scene din România ca solistă în ansambluri camerale și recitaluri vocal instrumentale.

A publicat două cărți: Influenţe ale muzicii asupra fiinţei umane, Tragic şi comic – ipostaze ale catharsisului muzical și numeroase studii muzicologice în revista Akademos, în volumul Arta interpretativă românească și în diverse volume ale simpozioanelor naționale și internaționale la care a luat parte. Tematica lor: muzica şi arta baroca, educația muzicala, compozitorii comemorați, tehnici de îmbunătățire a autocontrolului in interpretare, muzicoterapie, importanta muzicii in educația generală, educaţia specială etc..
Și-a format competențe manageriale în proiecte cu finanțare europeană la cursul de formator pentru educația adulților în cadrul AFPA conducând în prezent Departamentul de Educație Muzicală Continuă și Studii Postuniversitare din UNMB. Limbi străine: engleză, germană, franceză, italiană.

Prof. Orth Enikö- MariaLiceul de Arte Sibiu

A absolvit Liceul de Muzică din Târgu-Mureş la clasa prof. N. Chilf şi şi-a desăvârşit studiile la Universitatea Națională de Muzică București sub îndrumarea profesorilor Gheorghe Halmoş şi Constantin Ionescu-Vovu. A participat la numeroase master-cursuri ale unora dintre cele mai mari personalităţi ale artei interpretative: Tatiana Nikolaeva, Halina Czerny-Stefanska, Paul Badura Skoda, Peter Solymos, László Baranyai etc.

Profesor Taina ScarlatColegiul National de Arte “Regina Maria”, Constanta

Absolventă a Universităţii Naţionale de Muzică București în anul 1975, la clasa de pian a Prof. Dr. Constantin Ionescu-Vovu .Din acelaşi an predă pian principal la Colegiul National de Arte “Regina Maria” din Constanta având şi funcţia de şef de catedră. S-a consacrat educaţiei muzicale la nivel formal şi non-formal a copiilor de diverse etnii dintr-una dintre cele mai bogate regiuni multiculturale ale ţării, iniţiind şi participând la viaţa artistic-culturală a comunităţii prin numeroase acţiuni şi proiecte. De-a lungul anilor, elevii săi au susținut recitaluri şi concerte pe importante scene româneşti şi au obținut multe premii la concursuri naționale şi internaționale (Olimpiadele Naționale de Muzica, Jeunesses Musicales, International Music Competition etc.)

Profesor Maria Pricope Indricău
Liceul de Muzică ” George Enescu”, Bucureşti

Absolventă a Secţiei de Studii Teoretice a Universităţii Naţionale de Muzică București (2000) şi a Secţiei de Pian principal la clasa Conf. Dr. Veronica Gaspar (2002) predă din acelaşi an disciplina Pian Principal în cel mai prestigios liceu de muzică din ţară, elevii săi obţinând rezultate meritorii în diferite competiţii, recitaluri şi festivaluri. În perioada 2008-2010 s-a specializat urmând cursurile de Master tot in cadrul UNMB. În 2001 a participat la o bursă DAAD în Germania şi Austria, participând la master-cursul profesorului Klaus Hellwig de la Hochschule der Künste din Berlin. Activitatea sa solistica s-a desfăşurat pe scene importante din Romania, ca pianistă solo, duo şi acompaniatoare in numeroase recitaluri, abordând o gamă largă de repertoriu. În prezent este în curs de realizare a integralei operei pentru pian de Claude Debussy.

Dr. Andrei Enoiu-PânzariuLiceul de Artă „Octav Băncilă” Iași

Născut în 1983 într-o familie de medici se dedică unei cariere remarcabile de pianist. A absolvit (2006) secția de pian principal a Universității Naționale de Muzică București (clasa prof.dr. Sandu Sandrin) și în 2010 obține titlul de doctor în muzică la Universitatea de Arte „George Enescu” din Iași ( îndrumător Univ. Dr. Gheorghe Duţică, cu tema: Sonatele pentru pian de Ludwig van Beethoven. Sinteză stilistic-interpretativă). Ca elev și student se distinge prin o activitate susținută de pianist concertist sau în ansambluri camerale, obținând cele mai mari distincții naționale precum și 3 premii internaționale.

Proiectul

Am început construirea proiectului la sfârșitul lunii august. Problemele legate de finanțări s-au terminat abia la 10 decembrie. Experiența aceasta, cu o risipă enormă de persuasiune, relații personale, perseverență diabolică evocă ceva din marea literatură: Odiseea, Castelul lui Kafka, Don Quijote … Primul obstacol – nu se finanțează activitățile individuale, ci doar cele ale organizațiilor. Dar nu orice fel de organizație, ci doar aceea care corespunde unei mistici secrete contabilicești pe care trebuie s-o cunoști, dar pe care nu trebuie s-o și

înțelegi! Deci, din capul locului s-a zis cu intenția mea de promovare a ideilor individuale. Aici am avut noroc cu Asociația Transcena și președinta sa, Mihaela Săsărman, care ne-a adoptat grupul și ne-a permis să obținem finanțarea. Trebuie însă să precizez că am găsit înțelegere la finanțatorii noștri: Ministerul Culturii și Patrimoniului Național și Administrația Fondului Cultural Național. Avatarurile s-au datorat, nu acceptului de principiu ci „băgării în forme” în care s-au împletit atât țesătura birocratică nu numai românească ci și europeană, cât și lipsa mea de experiență pentru acest tip de proiect și pentru adaosurile legislative respective.

Oricum, dincolo de acțiunile mele persuasive se cuvine a recunoaște rolul esențial pe care MCPN și AFCN l-a avut și de deschiderea unor oameni sensibili la cultură și dornici de a ajuta pe cei care chiar vor să reformeze ceva: Directorul AFCN Dr. Cristian Vasile Petcu, Doamnele Elena Manole și Viorica Calmâc și, firește Ministrul Kelemen Hunor. Le mulțumim încă o dată, precum și colaboratorilor lor.

La capitolul mulțumiri trebuie adăugați cei care au contribuit la mini expoziția muzicii românești, în special doamnei prof.dr. Laura Manolache, directoarea Muzeului Național „George Enescu”, dar și Universității de Arte „George Enescu” din Iași, Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, precum și doamnelor profesoare Dr. Lavinia Coman, Carmen Manea și Luiza Cătană.



„Recolta”

Deocamdată am editat (prin Editura Imago din Sibiu) două broșuri: una descrie proiectul și experiența slovenă, alta este destinată a reaminti celelalte deschideri ale Europei către România și ale României către Europa din trecutul relativ recent și de a menționa muzicienii care au făcut carieră internațională George Enescu, Dinu Lipatti, Constantin Brăiloiu, Constantin Silvestri, Sergiu Celibidache, Aurel Stroe, Radu Lupu și mulți alții. Ca un trist paradox, mulți ignorau, nu numele acestora, ci calitatea lor de români…

De asemenea interesul unor muzicieni pentru a vizita România, a colabora cu noi, a cunoaște și alte partituri și CD-uri cu muzică românească. Menționez și ofertele de publicare (Marea Britanie, Ungaria și Slovenia) care mi s-au făcut mie și colegei Luize Avram și mai ales proiectele ce vor implica și Sibiul, Constanța sau Iașul. Ar fi de dorit ca prezența românească în evenimentele culturale internaționale să depășească acțiunile individuale iar prezentul proiect s-ar dori un prim pas al unuia mai cuprinzător. Dar la români, întotdeauna al doilea pas este mai greu…

Încheiere

Rămân niște întrebări pe care ar trebui să ni le punem nouă înșine înainte de a răspunde curiozității străinilor:

Mai este nevoie de experiența artiștilor români pe care sistemul comunist, încă perpetuat inerțial, îi îngroapă într-un învățământ cândva performant, dar acum cu perspective progresiv reduse?

Cum reușesc anumite țări sa învestească in cultură și educație muzicală? Putem învăța de la ei? Cum sa facem cunoscută o Românie – alta decât a manelelor, a infracțiunilor romilor sau, rar, a câte unei performanțe sportive? De ce cele ale intelectualilor romani sunt atât de puțin cunoscute chiar si la noi in țară? Cum putem modifica activitatea atâtor numeroase asociații, organizații etc. ca să devină vizibilă și (concret) utilă?

Ca profesor continuă o bogată activitate artistică personală concomitent cu rezultate remarcabile ale elevilor, încununate cu premii internaționale și naționale, ce îi aduc diplome de excelență și de merit. Are studii publicate în revista Studii de Muzicologie (Vol. II și IV 2009) asupra problematicii interpretative beethoveniene. Participă la programe europene: Leonardo da Vinci (Proiectul Calitate europeană şi dobândirea de noi competenţe în formarea viitorilor muzicieni-instrumentişti, 2009) și Comenius (Proiectul E-learning and Web2 Tools as Means of Enhancing Education Outcomes and Establishing Transnational Cooperation). Limbi străine: engleză, germană.

A câştigat premii şi diplome la diferite concursuri naţionale şi internaționale, remarcându-se prin perseverenta şi profesionalism. A activat în cadrul mai multor proiecte culturale cu sponsorizare guvernamentală ca: “Târgul de Arte Vizuale”, Bucureşti (1999), “Muzica germană în România” (Bucureşti, Constanţa, Sibiu 2001) precum şi în proiectele Fundaţiei Pro Piano. Limbi străine: engleză, franceză. Italiană.

Pe lângă acţiunile educative la nivel şcolar şi al comunităţilor locale, s-a ocupat de educaţia muzicală a copiilor de vârste mici, publicând şi o metodă de pian pentru începători „Învăţ să cânt la pian”, care este foarte apreciată şi folosită în școlile de muzică din întreaga ţară. Preocupată de o cât mai buna informare a elevilor viitori pianiști, a alcătuit o bibliotecă virtuală, uşor accesibilă profesorilor şi elevilor, ce cuprinde întreg materialul necesar pentru procurarea partiturilor precum şi audiții comparate ale repertoriului destinat programei școlare pentru clasele I-XII (partituri şi înregistrări aferente). Limbi străine: franceza.

Ca pianistă a concertat în România dar şi în străinătate: Budapesta, Kecskemét (Ungaria), Viena (Austria), Köln, Ulm, Landshut şi Ehingen (Germania), Basel (Elveţia), Amiens (Franţa), South Bend şi Williamstown (USA). Predă pian principal la liceul sibian din 1975, elevii ei obţinând numeroase premii la competiţii naţionale şi internaţionale, unii dezvoltând cariere notabile în universităţile europene. Este distinsă cu numeroase premii şi cu Medalia pentru Educaţie, clasa I conferită de Preşedinţia României în 2004. Limbi străine: maghiara, engleză, germană.