Preşedinţia poloneză a Consiliului Uniunii Europene la bilanţ

La 1 ianuarie 2012, Danemarca a preluat, pentru următoarele 6 luni, preşedinţia Consiliului Uniunii Europene de la Polonia.

Facem astăzi bilanţul celor 184 de zile ale preşedinţiei poloneze.

Invitat, Excelenţa sa, Marek Szczygieł , Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Polone în România.

"Inovaţie şi calitate în sectorul public"

"Inovaţie şi calitate în sectorul public" - aceasta a fost tema celei de-a patra ediţii a conferinţei organizată, la Sâmbăta de Sus, de Agenţia Naţională a Funcţinarilor Publici , ANFP din România.

Un eveniment care a înregistrat 80 de participanţi şi 40 de proiecte - dintre care 12 nominalizate - şi 9 instituţii şi autorităţi publice declarate câştigătoare.

Invitat - dl. Andras Szakal, Secretar de stat, Preşedintele Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici din România.

Summitul european de la Bruxelles şi criza zonei euro.

Summitul european de la Bruxelles s-a încheiat. Zona euro este (aparent) salvată. Dar pentru cât timp şi cu ce preţ?

Reducerea datoriilor Greciei (cu 100 miliarde euro) a fost principala decizie a summit-ului UE desfăşurat la Bruxelles în 27 octombrie a.c. - unul dintre cele mai importante din ultimii doi ani, după cum apreciază analiştii.  

http://www.mediafax.ro

Creşterea fondului UE de susţinere a statelor membre aflate în dificultate dar şi recapitalizarea băncilor sunt alte două măsuri cheie care vor asigura salvarea zonei Euro. Întrebarea este cu ce costuri şi pentru cât timp? 


Invitatul ediţiei de astăzi este prof.univ.dr. Bogdan Glăvan. Predă la Universitatea Româno-Americană şi este membru fondator al Centrului pentru Economie şi Libertate (http://www.ecol.ro). Îl gasiţi şi pe blogul http://www.logec.ro. 

“Împotriva curentului. Însemnări despre criza financiară actuală”
(http://www.logec.ro/about) 

Parteneriatul Estic, la 2 ani după lansare. Unde este, încotro se îndreaptă

     32 de state membre ale Uniunii Europene şi 5, din cadrul Parteneriatului Estic au fot reprezentate, la cel mai înalt nivel, la Summit-ul Parteneriatului Estic desfăşurat în zilele de 29 şi 30 septembrie a.c. la Varşovia, în Polonia, ţară care deţine Preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene.


Poză de grup, Summit-ul Parteneriatului Estic, Varşovia, 29 - 30 septembrie 2011 


Conform informaţiilor publicate pe site-ul oficial al Ambasadei republicii Polone la Bucureşti, http://www.bukareszt.polemb.net/, la summit au "participat şefi de state şi guverne din 27 state - membre ale UE (printre care: cancelarul german - A. Merkel, premierul Franţei - F. Fillon, premierul Spaniei - J. Zapatero), din 5 state - partenere (preşedintele Ucrainei - W. Janukowycz, preşedintele Georgiei - M.Saakaszwili, preşedintele Armeniei - S.Sarkisjan, preşedintele Azerbaidjanului - I.Alijew, premierul Republicii Moldova - V.Filat), ca şi înalţi reprezentanţi ai instituţiilor europene: preşedintele Parlamentului European - Jerzy Buzek, preşedintele Comisiei Europene - Joze Manuel Barroso, şeful Serviciului European de Acţiune Externă - Catherine Ashton. Gazda întâlnirii a fost premierul polonez  Donald Tusk, iar lucrările Summitului s-au desfăşurat sub conducrea preşedintelui Consiliului Europei - H.van Rompuy.

    Întâlnirea la vârf a Parteneriatului Estic reprezintă unul din evenimentele cele mai importante din timpul Preşedinţiei poloneze la Consiliul UE, reprezentând pentru cele 6 state partenere un semnal clar al interesului Uniunii Europene pentru zona Europei de Est.

    In timpul desfăşurării lucrărilor, a fost adoptată Declaraţia al cărui conţinut confirmă intenţia de lărgire în continuare a procesului de integrare în cadrul Uniunii Europene pentru vecinii săi de la Est (anexăm textul Declaraţiei). În sprijinul acestei voinţe s-au realizat multe lucruri concrete, printre care: declaraţia de finalizare încă până la sfârşitul acestui an a negocierilor referitoare la Acordul de Asociere cu Ucraina şi demararea altora cu Republica Moldova şi Giorgia, ca şi promisiunea ridicării vizelor dintre Ucraina şi UE, în momentul în care vor fi îndeplinite condiţiile pentru aceasta. In plus, declaraţia cuprinde şi obligaţia asumată de UE de a aloca suma de 1,9 miliarde de euro în vederea realizării scopurilor Parteneriatului Estic, în perioada  2010-2013. Summitul a marcat, de asemenea, înfiinţarea la Varşovia a Academiei de Administraţie Publică a Parteneriatului Estic.

    Reprezentanţii statelor membre ale UE, participante la Summit, au adoptat o declaraţie separată referitoare la Belarus, al cărei text condamnă conducerea belarusă pentru încălcarea drepturilor omului, dar totodată confirmă perspectiva clară a unui dialog şi sprijin, în cazul în care această ţara se va angaja pe linia schimbărilor democratice.  Premierul D.Tusk a propus conducătorilor Uniunii Europene un pachet de modernizare în favoarea unui Belarus nou şi democrat."

    Unde este şi spre ce se îndreaptă Parteneriatul Estic discutăm în ediţia de astăzi a emisiunii. Invitat,  prin telefon, prof. dr. Dan Dungaciu, directorul Institutului de Stiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române.

Summit-ul Parteneriatului Estic, partea a doua:

Ungaria predă, Polonia - preia, de la 1 iulie, presedinţia Consiliului Uniunii Europene. Bilanţ şi perspective

"Polonia va aduce cu sine puterea care vine dintr-o experienţă istorică exclusivă a unei ţări Central Europene", declara prim ministrul ungar Viktor Orbán la 1 iulie,  la Varşovia, într-un speech susţinut înaintea concertului ce avea să marcheze preluarea oficială a preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene.



http://www.eu2011.hu/news/hungarian-pm-wishes-success-polish-presidency


Cu aceeaşi ocazie, preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso îşi exprima opinia că Polonia va putea construi pe fundamentele deja stabilite de o preşedinţie " de foarte mare succes" precum cea a Ungariei.

 
Care sunt priorităţile Preşedinţiei poloneze şi realizările celei ungare - astăzi, la Planeta radio - Dosarele Integrării Europene.


http:/pl2011.eu/

Invitaţi: Excelenţa Sa, FÜZES Oszkár, ambasadorul Extraordinar şi Plenipotentiar al Republicii Ungare la Bucureşti şi Excelenta Sa, Marek Szczygieł, ambasadorul Extraordinar şi Plenipotentiar al Republicii Polone în România.

(De ce) Ne temem în spaţiul virtual? CERT, un răspuns afirmativ.

"Până la 1 iunie 2012, fiecare stat membru al Uniunii Europene, trebuie să dispună de un Centru de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică", declara Neelie Kroes, vice preşedinte al Comisiei Europene pentru Agenda digitală.

"Atacurile cibernetice reprezintă o ameninţare foarte reală şi crescîndă, fie că vorbim despre tări sau despre companii individuale sau, mai recent, chiar despre Comisia Europeană. Aceste acţiuni pot paraliza infrastructuri cheie şi pot cauza distrugeri pe termen lung", mai spunea Comisarul european argumentând, astfel, decizia Comisiei Europene de înfiinţare a Centrelor de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică, CERT, adăugând că, "În final, trebuie să interconectăm toate aceste centre şi să dezvoltăm Centrul UE de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică".

Decizia Comisiei Europene nu este surprinzătoare dar arată foarte clar, nu numai gradul de dependenţă la care s-a ajuns astăzi de infrastructurile de comunicaţii şi de tehnica de calcul, în special ci şi faptul că avem motive să ne temem. Că suntem vulnerabili, oameni şi tehnologie, la atacurile cibernetice din ce în ce mai abile şi mai numeroase.  

"Lucrurile trebuiesc privite în dinamica evoluţiei tehnologiei", spune Gheorghe Şerban, directorul executiv al Asociaţiei Naţionale a Internet Service Providerilor, ANISP din România, invitat al emisiunii de astăzi. "Avem suficiete date istorice să semnalăm că echipamentele şi sitemele dezvoltate sunt din ce in ce mai fiablie şi cu posibilităţi de cotracarare a unor atacuri menite să le destabilizeze. (...) Din păcate nu se poate prevedea totul şi, mai ales, utilizatorul uman insuficient pregătit sau responsbil este încă o verigă slabă. Dar teama nu trebuie să meargă până acolo încât să instituim blocaje severe în calea serviciilor de comunicaţii electronice, pentru că am putea aduce atingere unor libertati ale omului. "

CERT, Computer Emergency Response Team, Centrul de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică "este o organizaţie care se ocupă cu studiile privind securitatea retelelor de comunicatii şi a sistemelor informatice, cu scopul de a oferi servicii de răspuns victimelor şi potenţialelor victime la incidente de securitate (in special atacuri sistematice).", spune Gheorghe Şerban 

"Organizatiile CERT publică alerte cu privire la vulnerabilităţile şi ameninţările din sistemele informatice (incluzand aici si retelele de comunicatii). De asemenea, oferă şi alte informaţii pentru a ajuta la îmbunătăţirea securităţii reţelelor si sistemelor informatice.  CERT după modelul din ţările dezvoltate, chiar dacă încercări au existat.

Ideea existenţei CERT-urilor nu este nouă; sunt CERT-uri care functionează de cca 15 ani. 

Ceea ce a apărut acum nou este modul "nou" de abordare din punctul de vedere al Uniunii Europene. Pana acum s-au dezvoltat CERT-uri la nivel de tara (in special in tarile din vestul Europei), fiecare cu modul său de organizare şi functionare, fiind remarcate şi incercări de coordonare şi cooperare intre aceste entitati. De asemenea, s-au dezvoltat CERT-uri (sau entitati asemănătoare) la nivelul industriei serviciilor de comunicaţii (în special la cei mai mari operatori), precum si al unor sectoare de utilizatori (in mod deosebit in zona financiar-bancară)".

România nu are încă o organizaţie CERT după modelul celor din alte ţări.

Recent, însă, Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţiii Informaţionale a anuntat adoptarea unei Hotărâri de Guvern privind înfiinţarea şi functionarea CERT-Ro (Centrul national de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică).

 "CERT-RO va realiza şi administra un portal propriu, dedicat securităţii cibernetice, prin care sunt publicate noutăti din domeniu, alerte privind ameninţările cele mai probabile, precum si cele mai bune practici de protectie recomandate. Centrul ar urma să ofere, printre altele, servicii publice de tip preventiv, de tip reactiv şi de consultanţă", spune dl. Gheorghe Şerban, directorul executiv al Asociaţiei Naţionale a Internet Service Providerilor, ANISP.

,

"În Europa există o criză a inovării", arată ultimul raport al Comisiei Europene privind Uniunea inovării

La 9 iunie a.c, Comisia Europeana a publicat Raportul privind competitivitatea Uniunii inovării. 
 

„Acest raport subliniază faptul că drumul spre Uniunea inovării este lung, dificil și presărat cu obstacole majore, însă confirmă că UE a adoptat politicile adecvate pentru a merge până la capăt. Punerea în practică a Uniunii inovării la nivel european și național reprezintă o necesitate absolută în plan economic, fiind la fel de importantă pentru creșterea sustenabilă ca și reorganizarea finanțelor publice”, a declarat comisarul european pentru cercetare, inovare și știință, Máire Geoghegan-Quinn, conform comunicatului de presă al Comisiei Europene (http://europa.eu/rapid/pressReleasesAction)

                             http://ec.europa.eu/research/innovation-union/index_

Aşa după cum se arată în acelaşi comunicat, Raportul analizează punctele tari și punctele slabe ale sistemelor naționale de cercetare și inovare și oferă elemente concrete care vor sta la baza opțiunilor strategice naționale

" Europa trebuie să investească mai mult și într-un mod mai „inteligent” în cercetare și dezvoltare atât în sectorul public, cât și în cel privat, ceea ce nu numai că stimulează creșterea pe termen mediu, ci are și un efect contraciclic în perioadele de criză. Este necesară intensificarea cooperării în domeniul cercetării în UE și pe plan internațional, precum și o mai bună utilizare a rezultatelor cercetării, inclusiv printr-o protecție mai eficace a proprietății intelectuale. Sistemele de învățământ trebuie adaptate la nevoile de inovare ale întreprinderilor și trebuie încurajate mai mult IMM-urile inovatoare și dinamice. Este necesar să se depună eforturi concertate pentru valorificarea rezultatelor promițătoare obținute de Europa în domeniul inovării, în vederea soluționării problemelor globale, cum ar fi schimbările climatice. Trebuie eliminate inegalitățile dintre sexe în domeniul științei și cercetării."

Invitatul ediţiei din 7 iunie a.c. este Laurian Lungu, analist economic, managing partner la Macroanalitica.